O poveste africana simpatica, construita pe schema clasica a basmului pana la un anumit punct, cand devine destul de originala. Vizual, arata bine, e facut cu destula imaginatie si cu multe contraste cromatice reusite, iar culorile derivate din ocru si aur-ars redau caldura colibelor arse de soare din jurul copacului urias. Profilele copacilor, fetishii de pe muntele vrajitoarei, siluetele femeilor din sat, toate sunt desenate pe fundalul unui cer colorat mereu diferit. Kirikou este un fel de Neghinita, istet si mereu alert, cu un suflet mare si o intelepciune ciudat de precoce.
Mi-a placut the twist, felul in care destinele celor doi – Kirikou si Karaba – sunt implinite si faptul ca ea este in acelasi timp monstrul mitic, cel ce trebuie invins, cat si si fata care trebuie salvata din captivitate. Morala povestii, cuvintele cheie – toleranta si iertarea. Frumos, cu multa naturalete.
8.3/10
Filed under: 8, animation | Leave a Comment
caută
-
Momentan, răsfoieşti arhivele weblogurilor Bin'oklos.
No Responses Yet to “Kirikou et la sorcière (1998) – by Blackadder”